• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

INDICATII rinite alergice, sinuzite, toate afecÅ£iunile de la nivelul capului (gât, ochi, urechi, nas, gură), sforait
 
COMPOZITIE pentru Anu thailam
Holostema ada-kodien, Plectranthus vettiveroides, Cedrus deodara, Cyperus rotundus, Cinnamomum zeylanicum, Vetiveria zizanoides, Hemidesmus indicus, Santalum album, Coscinium fenestratum, Glycyrrhiza glabra, Aquilaria agallocha, Asparagus racemosus, Saccharum officinarum, Aegle marmelos, Solanum anguivi, Kaempferia rotunda, Aerva lanata, Phoenix pusilla, Desmodium gangeticum, Pseudarthria viscida, Embelia ribes, Saussurea lappa, Elettaria cardamomum, Piper attenuatum, Nelumbo nucifera, Sida retusa, Lapte de capră, ulei de susan.
 
ACTIUNI pentru Anu thailam
-curaţă sinusurile ÅŸi toată zona capului de mucusul adunat de-a lungul anilor, care obstrucÅ£ionează canalele energetice cât ÅŸi pe cele fizice, cauzând diverse boli
-aduce alinare ÅŸi vindecare în cazul afecÅ£iunilor capului
-măreste luciditatea mentală, ajutându-ne să fim mai focalizaÅ£i ÅŸi mai fermi mental
-intăreşte memoria şi vindecă corpul de multe boli datorate unui regim şi stil de viaţă neadecvate
 
CEDRUS DEODARA
-proprietati antibacteriene
 
CYPERUS ROTUNDUS
-reduce durerea
-relaxare musculara
 
CINNAMOMUM ZEYLANICUM
-intareste muschiul inimii
-proprietati antiinflamatorii
 
VETIVERIA ZIZANOIDES
-răcoreşte corpul
-purifică sângele
 
HEMIDESMUS INDICUS
-proprietati tonice, calmante si diuretice
 
UTILIZARE pentru Anu thailam
-timp de 14 zile de pun cate 6-7 picături în fiecare nară dimineaÅ£a sau seara (dupa ce în prealabil s-a masat zona sinusurilor, zonele laterale ale nasului ÅŸi zona arcadelor timp de 2-3 min)
-pentru un tratament de 21 zile sau pe termen lung se pun câte 2-3 picături în fiecare nară dimineaÅ£a sau seara o data pe zi, cu masajul prealabil
-se va sta apoi întins câteva minute pentru ca uleiul sa fie absorbit de corp
-se va face o pauză de 2 luni, după care se poate relua sau se va administra în continuare
 
AMBALAJ
10ml
 
PRODUCATOR
RAJAH HEALTHY ACRES LTD KERALA

Picaturi pentru nas ayurvedice

Sinuzita - de la cauze si simptome.

Sinusurile reprezinta spatii umplute cu aer care inconjoara cavitatea nazala, fiind localizate in partea inferioara a nasului. In total, exista patru perechi de sinusuri, care au rolul de a produce mucusul necesar pentru protectia cailor aeriene. In ceea ce priveste dispunerea lor, exista doua sinusuri frontale (deasupra ochilor), doua sinusuri etmoidale (intre ochi si nas), doua sinusuri sfenoidale (tot intre ochi si nas) si doua sinusuri maxilare (in osul maxilar).
Sinusurile au atat rolul de a proteja caile aeriene, cat si de a modula rezonanta vocii, de a regla presiunea intranazala, de a proteja radacinile dentare si ochii de fluctuatiile termice. Totodata, acestea umidifica si incalzesc aerul respirat si actioneaza ca un tampon de protectie in fata traumatismelor faciale.
Mucusul produs de catre sinusuri blocheaza si elimina microbii care pot patrunde in organism. Insa, atunci cand bacteriile si alergenii duc la formarea unui exces de mucus, acesta poate bloca sinusurile si provoca aparitia unei inflamatii.
Excesul de mucus apare de regula din cauza unei raceli sau a alergiilor. Mucusul devine din ce in ce mai dens si favorizeaza acumularea de bacterii si alti germeni la nivelul sinusurilor. In acest fel apare sinuzita. De regula, infectiile sinusurilor sunt virale si pot trece de la sine in cel mult doua saptamani, fara tratament. In alte cazuri, poate fi vorba de o infectie bacteriana, care necesita un control medical si un tratament adecvat.
Sinuzita apare frecvent in sezonul rece, odata cu raceala, si afecteaza de regula doar o singura pereche de cavitati. Uneori, infectia se poate extinde catre toate celelalte perechi de sinusuri, caz in care este vorba de parasinuzita.
Tipuri de sinuzita
In functie de amploarea sinuzitei, aceasta poate fi clasificata astfel:
Sinuzita acuta – se instaleaza brusc, are o dezvoltare rapida, este de scurta durata si poate fi provocata de o infectie virala cauzata de o raceala comuna. Simptomele pot dura intre una si doua saptamani. In cazul in care este provocata de o infectie bacteriana, sinuzita acuta poate dura pana la patru saptamani. De asemenea, si alergiile sezoniere pot duce la aparitia sinuzitei acute;
Sinuzita subacuta – in cazul in care sinuzita acuta persista si nu este urmat un tratament corespunzator, aceasta se poate transforma in sinuzita subacuta, care poate dura pana la trei luni. De obicei, este provocata de infectii bacteriene sau alergii sezoniere;
Sinuzita cronica – simptomele sinuzitei cronice pot dura mai mult de trei luni, apar la diferite intervale de timp si nu sunt neaparat severe. Printre cele mai frecvente cauze sunt infectiile bacteriene sau fungice, dar pot exista si alti factori, precum alergii persistente sau probleme la nivelul structurii nasului.
Sinuzita poate fi clasificata si in functie de cauzele care au dus la aparitia ei, astfel:
Sinuzita virala;
Sinuzita bacteriana;
Sinuzita fungica.
Care sunt cauzele sinuzitei
In general, cauzele sunt bine determinate si pot fi stabilite in functie de manifestarile sinuzitei. Cele mai frecvente cauze care duc la aparitia sinuzitei sunt urmatoarele:
Infectii virale – apar cu precadere in randul adultilor;
Infectii bacteriene – sunt mai putin frecvente decat infectiile virale in cazul adultilor;
Infectii fungice – apar de regula ca reactie la fungii prezenti in aer, care duc la instalarea alergiilor.
Atat copiii, cat si adultii sau batranii pot dezvolta sinuzita. Totusi, exista cativa factori care pot creste riscul de aparitie a sinuzitei:
Deviatie de sept;
Polipi nazali;
Alergii frecvente;
Expunere la mucegai;
Sistem imunitar slabit;
Fumatul;
Infectii ale cailor respiratorii superioare;
Fibroza chistica (o afectiune care duce la acumularea de mucus in plamani);
Infectii dentare.
Posibile complicatii
In cazul in care simptomele persista, iar sinuzita cronica nu este tratata la timp, pot sa apara urmatoarele complicatii:
Laringita;
Faringoamigdalita;
Traheobronsita; 
Probleme la nivelul ochilor, precum abces orbito-ocular;
Infectii care se pot raspandi la nivelul maduvei spinarii, oaselor sau pielii.
Principalele simptome ale unei sinuzite
Simptomele sinuzitei difera in functie de durata si de severitatea infectiei, de regula fiind asemanatoare unei raceli. Ele pot include:
Senzatie de presiune in zona sinusurilor sau la nivelul dintilor;
Nas infundat;
Secretii nazale de culoare verzuie sau galbena;
Simt al mirosului scazut;
Oboseala;
Tuse cu expectoratii.
Aceste simptome sunt asociate cu sinuzita acuta, iar in cazuri mai avansate, pot sa apara manifestari precum febra, halitoza (respiratie urat mirositoare), dureri de cap si dentare. In cazul in care aceste simptome persista mai mult de 12 saptamani, poate fi vorba de sinuzita cronica.
Este important de retinut faptul ca simptomele sunt asemanatoare in cazul sinuzitei acute, subacute sau cronice. Totusi, acestea pot dura mai mult timp sau pot fi mai severe, in functie de tipul infectiei.
In cazul copiilor, simptomele seamana cu cele ale unei raceli sau ale unei alergii si persista mai mult de 14 zile. Simptomele sinuzitei la copii pot include:
Febra peste 39°C;
Secretii nazale cu mucus dens si inchis la culoare;
Tuse care persista mai mult de 10 zile.
Trebuie avut in vedere faptul ca durerea puternica la nivelul fetei, dintilor, al piramidei nazale sau pleoapelor, febra de peste 38°C si episoadele de sangerare nazala necesita control medical de urgenta.

Rinita alergica.

Ce este rinita alergica?
Rinita alergica este o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei nazale care apare din cauza raspunsului exagerat al sistemului imunitar la anumite substante din aer. In mod normal, alergenii precum polenul nu ataca organismul, insa, in cazul persoanelor alergice, sistemul imunitar da nastere unor anticorpi specifici care lupta impotriva acestora provocand inflamatii la nivelul gatului, ochilor, urechilor si, in special, la nivelul nasului. 
Tipuri de rinite alergice
Exista trei tipuri de rinita alergica: sezoniera, perena si profesionala. 
Rinita alergica sezoniera 
Acest tip este cunoscut si sub numele de „febra fanului” si apare cu precadere primavara si vara, dar si la inceputul toamnei, atunci cand polenul, fanul si ierburile sunt prezente in natura. Acest tip de alergie este determinata de obicei de o sensibilitate la sporii de mucegai din aer sau la polenul din iarba, copaci si buruieni, cel mai concludent exemplu fiind ambrozia. 
Rinita alergica perena 
Tipul de rinita alergica ce se manifesta tot anul se numeste perena si reprezinta alergia la restul substantelor potentiale. Persoana care prezinta acest tip de alergie pare tot timpul ca este racita. Acest tip de rinita este indeosebi provocata de  alergenii prezenti in mod obisnuit in mediul inconjurator: acarieni, mucegaiuri, scuame animale, pene. 
Rinita alergica profesionala 
Acest tip de rinita alergica este dezvoltata, in general, de persoanele care se expun constant la anumite substante cu potential alergen, ca, de exempu, detergenti sau dizolvanti. 
Cauzele rinitei alergice
Rinita alergica este o reactie imunologica si poate aparea la persoanele cu un teren atopic − cu alte cuvinte, la acele pesoane care manifesta o sensibilitate crescuta la alergeni. In functie de acest criteriu, dar si de alergenii cu care se intra in contact, rinita alergica se poate manifesta mai repede sau se poate agrava. Alergenii cei mai cunoscuti sunt: acarienii din praf, polenul, mucegaiul, puful, parul si penele. 
Simptomele rinitei alergice 
Primele simptome dupa care recunosti o rinita alergica sunt stranutul si rinoreea (scurgerile nazale). Rinoreea ia forma unui lichid limpede si apos, insa, daca apare o infectie a cailor nazale sau a sinusurilor, secretia nazala devine vascoasa si galbena. Rinoreea apare la maximum 3 minute de la expunerea la substanta alergica. De asemenea, simptome ale rinitei alergice sunt si pruritul (mancarimea) nazal, al ochilor si al gatului, otita, ochii inlacrimati si obstructia nazala. Manifestarile rinitei alergice sunt, de multe ori, asemanatoare cu sinuzita sau conjunctivita. Daca nu este tratata corect si se cronicizeaza, rinita alergica determina aparitia unei serii de complicatii: de la stari constante de anxietate si oboseala si pana la instalarea astmului si aparitia infectiilor la nivelul urechii. 
Alte afectiuni asociate cuprind: iritabilitatea, capacitatea redusa de concentrare, coordonare neclara mana-ochi, capacitate redusa de luare a deciziilor si tulburari de somn sau probleme de memorie. In cazul rinitei alergice la copii, s-a observat sporirea iritabilitatii acestora in timpul sezonului alergiei. Acestia vor prezenta de asemenea un risc crescut de a face astm.
Este foarte important sa facem diferenta intre alergiile sezoniere si raceala comuna, pentru a ne trata in mod corect. In timpul racelii veti resimti un disconfort in tot corpul, iar secretiile nazale vor fi galben verzui, nu veti resimiti mancarimi la nivelul nasului si puteti chiar face febra. 

Sforaitul.

Sforaitul este zgomotul produs in momentul respiratiei cand caile aeriene sunt obstructionate, iar fluxul de aer care circula intr nas - gura- plamani este perturbat. In anumite cazuri, sforaitul poate sa fie semnul unei probleme de sanatate care necesita masuri de tratament.
Foarte multa lume sforaie din cand in cand, se estimeaza ca aproape 3 din 10 persoane adulte sforaie, dar pentru unele persoane, sforaitul poate sa fie o problema cronica. Problema sforaitului se intalneste si mai frecvent odata cu inaintarea in varsta, aproximativ jumatate dintre persoanele de peste 60 de ani confruntandu-se cu aceasta problema, barbatii intr-o masura mai mare decat femeile.
Modificarile stilului de viata - care includ slabitul, evitarea consumului de alcool inainte de culcare si dormitul pe o parte – se pot dovedi ajutatoare in anumite situatii pentru persoanele care sforaie. Daca modificarile care tin de stilul de viata nu sunt suficiente, exista tratamente – dispozitive medicale si interventii chirurgicale – care dau rezultate in tratamentul sforaitului.
Sforaitul reprezinta fenomenul acustic produs in timpul somnului de vibratia structurilor si trecerea aerului prin nas sau gura catre plaman. Adesea, sforaitul este asociat cu dificultati si tulburari ale somnului: sindrom de rezistenta a cailor respiratorii superioare, sindromul de apnee in somn, sindrom de hipoventilatie asociat obezitatii.
Sindromul de apnee in somn, o afectiune grava, in care fluxul de aer prin sistemul respirator superior este intrerupt sau blocat, ceea ce ingreuneaza foarte mult respiratia. Nu toate persoanele care sforaie au sindrom de apnee in somn, dar daca sforaitul este insotit de unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome.
Pauze de respiratie in timpul somnului
Somnolenta in timpul zilei
Probleme legate de concentrare
Dureri de cap dimineata
Gat uscat la trezire
Somn neodihnitor
Gafaieli, sufocare in timpul noptii
Hipertensiune arteriala
Durere in piept pe timpul noptii
Sforaitul este atat de puternic incat il trezeste pe partener
La copii, sforaitul determina aparitia dificultatilor de concentrare, a rezultatelor scolare slabe si a problemelor comportamentale.
Sindromul de apnee in somn este adesea insotit de sforait puternic, urmat de scurte perioade in care respiratia aproape ca se opreste.
Este posibil sa ai un somn superficial din cauza pauzelor de respiratie in timpul noptii.
Persoanele cu sindrom de apnee in somn au etape in care respiratia incetineste sau se opreste de cel putin 5 ori la fiecare ora de somn.
Cauze
Sforaitul poate avea numeroase cauze, printre care cele de ordin anatomic (pozitionarea anatomica a structurilor de la nivelul gurii, gatului, sinusurilor), consumul de alcool, alergiile, raceala si excesul de kilograme.
In timpul somnului, muschii din cerul gurii, limba si gatul se relaxeaza. Relaxarea tesuturilor gatului poate sa blocheze partial caile respiratorii si sa produca vibratii. Cu cat este mai pronuntata ingustarea de la nivelul cailor respiratorii, cu atat vibratia este mai puternica, ceea ce duce la aparitia sforaitului puternic. Inflamatia cailor respiratorii (datorata alergiilor, bolii de reflux gastroesofagian) hipertrofia tesutului adenoid, hipertrofia, deformarile sau afectarea structurilor membranoase sau musculare, presiunea tesutului gras asupra gatului (un indice de masa corporala mai mare de 27), probleme de masticatie (inclusiv defecte genetice), afectiuni endocrinologice (acromegalie, hipotiroidism).
Urmatoarele cauze pot favoriza aparitia sforaitului:
Anatomia gurii – valul palatin moale, gros, poate ingusta caile aeriene respiratorii. Persoanele cu surplus de kilograme pot avea tesut suplimentar in spatele gatului, ceea ce duce la ingustarea cailor respiratorii.
Consumul de alcool. Sforaitul poate fi declansat de consumul de alcool in exces mai ales seara, inainte de culcare. Alcoolul poate contribui la relaxarea muschilor gatului.
Problemele la nivelul nasului. Congestia nazala cronica sau deviatia de sept favorizeaza aparitia sforaitului.
Privarea de somn. Odihna insuficienta poate contribui la relaxarea de la nivelul gatului.
Pozitia in care dormi. Sforaitul apare mai ales la persoanele care dorm pe spate.
Pentru tratarea sforaitului.
Pierderea in greutate
Evitarea alcoolului inainte de culcare
Tratarea congestiei nazale
Somnul suficient
Evitarea pozitiei pe spate in timpul somnului